1. 1
  2. 2
  1. 1
  2. 2
Masini de gaurit metale

Masini de gaurit

Primul prototip al unei masini de gaurit a fost realizat in anul 1889 de catre doi inventatori australieni, Arthur Arnot si William Brian, care au venit cu idea de a lega burghiul traditional la un motor electric. Acesta masina de gaurit era prea mare pentru a fi mutata din loc in loc si era folosita doar ca masina de gaurit stationara, in fabrici, acolo unde exista o sursa de curent puternica.

Masinile de gaurit sunt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice de gaurire, largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina. Fie ca vorbim de o masina de gaurit industriala sau de o masina de gaurit de banc, acestea constituie circa 20% din parcul total de masini unelte aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat si pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere si anume:

• dupa pozitia arborilor principali avem:
- masini de gaurit verticale;
- masini de gaurit orizontale;

• dupa constructie si domeniul de utilizare:
- masini de gaurit radiale;
- masini de gaurit multiaxe;
- masini de gaurit in coordonate;
- masini de gaurit si alezat orizontale.

Principalele parti componente ale unei masini de gaurit cu coloana sunt: placa de baza, coloana, masa pentru fixarea piesei, cap de gaurit, cremaliere.

Miscarea principala de aschiere este de rotatie si este executata de scula. Miscarea de avans se executa axial. Scula este montata in arborele principal al unei masini de gaurit cu coloana prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; in afara ca transmite momentul necesar gauririi, alezarii, filetarii etc, transmite si forta necesara prelucrarii. Solicitarile sculei pot fi si radiale, in cazul unor ascutiri incorecte, deci constructia arborelui principal trebuie astfel conceputa incat sa poata prelua si aceste solicitari. De mentionat este ca solicitarile radiale sunt numai intamplatoare deci aceste masini de gaurit cu coloana sau masini de gaurit de banc nu pot fi folosite la operatiile la care forta are si componenta radiala. Marimea caracteristica la masina de gaurit stationara este diametrul maxim al gaurii care se poate prelucra in plin cu un burghiu elicoidal intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere sr  =60 - 70 [daN/mm2].

Alte marimi caracteristice pentru masini de gaurit cu coloana sunt:

- lungimea maxima a cursei arborelui principal;
- distanta dintre arborele principal si ghidajele montant sau coloana;
- dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.

Masinile de gaurit verticale sunt livrate intr-un numar mare de variante cinematice si constructive. Aceste masini apar din punct de vedere constructiv in doua variante si anume:

- masini de gaurit cu coloana;
- masini de gaurit cu montant.

Masinile de gaurit cu montant sunt asemanatoare cu masini de gaurit cu coloana, cu deosebirea ca in locul coloanei exista un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu pana la diametrul de f70 mm.

In cazul unei masini de gaurit radiale, elementul caracteristic al acestui tip de masina il constituie bratul, care permite efectuarea miscarilor de pozitionare a saniei si a capului de gaurit fata de piesa prelucrata, dupa un sistem de coordonate cilindric. Pozitionarea verticala in functie de inaltimea piesei, se obtine prin deplasarea bratului fata de coloana, cu ajutorul unui motor, a unui reductor si a unui mecanism cu surub conducator;. Dupa pozitionare, blocarea in pozitia de lucru se obtine prin deformarea elastica a mansonului bratului, printr-un sistem mecanic sau hidraulic. Pozitionarea unghiulara a bratului, se realizeaza prin rotirea unei coloane exterioare, tubulare, cu tot cu brat, fata de o coloana interioara. Sania capului de gaurit se poate deplasa pe directie radiala (miscarea III) printr-un mecanism pinion-cremaliera, 8, actionat manual de la roata de mana m1. In cazul unei masini de gaurit radiale, structura  cinematica  a  capului  de  gaurit,  este  identica  cu a masinii de gaurit cu montant. In vederea prelucrarii cu ajutorul unei masini de gaurit radiale,, piesa se poate fixa pe masa masinii sau direct pe placa de baza.

Operatiile care se executa cu ajutorul acestor masini de gaurit cu coloana sunt: gaurirea, largirea, adancirea, alezarea si filetarea. La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse (precizia dimensiunii, pozitia relativa, netezime, forma geometrica), trebuie avute in vedere si obtinerea unei productivitati cat mai ridicate si al unui pret de cost cat mai redus. La o masina de gaurit industriala realizarea acestor conditii depind de:

- alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii;
- alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor;
- calitatea si buna functionare a taisurilor sculei;
- starea masini de gaurit cu coloana;
- organizarea locului de lucru.

Gaurirea prin aschiere este operatia prin care se realizeaza in piesele de prelucrat gauri patrunse sau infundate, cu ajutorul unei masini de gaurit cu coloana si al sculelor aschietoare (burghie de gaurit, adancitori, cutite de strung). Gaurirea executata cu ajutorul burghielor se numeste si burghiere. Burghierea se efectueaza, in general, mecanic, la masina de gaurit industriala, strung, masina de frezat, masina de gaurit si alezat si uneori, manual, cu ajutorul masinii de gaurit, de mana, a vrilei sau a coarbei. Daca operatia de burghiere se executa la masinile de gaurit (masini de gaurit cu coloana, masini de gaurit radiale, masini de gaurit de banc, etc.), piesa de prelucrat ramane imobila si burghiul executa miscarea principala de rotatie, precum si miscarea secundara de avans, rectilinie. Gaurile in piese mici se pot executa la masini de gaurit de banc sau la strunguri. Piesele de dimensiuni mari, din cauza greutatii si a gabaritelor mari, daca nu sunt legate de operatii de strunjire, se gauresc in mod obisnuit la masini de gaurit radiale. Pentru executarea gaurilor scurte (cu raportul dintre lungime si diametru de cel mult 5), se folosesc urmatoarele metode de lucru, dupa gradul de precizie cu care trebuie executate:

• Gaurirea cu trasarea prealabila a gaurilor; acest procedeu se utilizeaza, de obicei, la piesele executate in numar mic.
• Gaurirea cu ajutorul sabloanelor sau dispozitivelor de gaurit pentru ghidarea burghielor, asigurand astfel pozitia axei gaurilor; aceasta metoda se foloseste la prelucrarea pieselor in serie la masini de gaurit cu coloana.
• Gaurirea folosind masurarea prin coordonate; acest procedeu se utilizeaza la prelucrarea cu mare precizie a distantelor dintre axele gaurilor. Operatia se executa de obicei la masinile de gaurit prin coordonate, prevazute cu dispozitive de masurare a lungimilor si a unghiurilor.
• Gaurirea prin rotirea pieselor; acest procedeu are ca efect autocentrarea burghiului, impiedicand astfel devierea axei gaurii.

In cazul in care se foloseste o masina de gaurit verticala, daca o gaura trebuie sa fie coaxiala  cu suprafata cilindrica exterioara, se executa mai intai gaura si apoi se strunjeste suprafata exterioara. Din cauza rezistentei si a rigiditatii mici la torsiune si incovoiere a burghielor, precum si pentru obtinerea unei precizii de prelucrare mai ridicate a gaurilor, se recomanda ca executarea unei gauri cu diametrul relativ mare sa se faca cu cel putin doua burghie; cu primul burghiu se prelucreaza o gaura cu diametrul mai mic (aproximativ 0,5- 0,7 din diametrul necesar), iar cu al doilea burghiu se executa gaura la diametrul cerut. Deseori, operatiile de burghiere sunt urmate de operatii de adancire, tesire, alezare, strunjire sau filetare. La masina de gaurit industriala si in general la orice masina de gaurit verticala, pentru a preintampina incalzirea burghiului si decalirea lui, in timpul gaurii se face o racire intensa cu un jet de emulsie. La executarea gaurilor mai adanci si care comporta si o precizie mai mare  trebuie luate masuri pentru evitarea devierii burghiului. La masina de gaurit verticala cauzele devierii pot fi multiple: rigiditatea insuficienta a burghiului, ascutirea neegala a celor doua muchii de aschiere ale burghiului, tocirea inegala a celor doua muchii, existenta jocurilor in lagarele arborelui principal, aderente neuniforme ale aschiilor pe taisurile principale si auxiliare ale burghiului, influenta inceputului operatiei de gaurire cand aschierea se efectueaza numai cu taisul transversal, fixare necorespunzatoare a piesei si a sculei. S-a constatat ca in cazurile unei gauriri ingrijite se obtine o deviere la axa de rotatie a burghiului de cel putin 1: 1000 din lungimea gaurii iar in cazurile de prelucrari neingrijite, de 10 ori mai mari si chiar mai mult.