1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
Strunguri pentru metale

Strungul pentru metal modern a fost inventat de catre Henry Maudslay. A fost o inovatie majora, un strung metal care a imbunatatit semnificativ precizia prelucrarii si prin care Henry Maudslay a inventat prima masina-unealta moderna. El a fost primul care a vazut importanta producerii de repere standardizate pentru masini, interschimbabile si usor de inlocuit. Acest strung metal a lui Henry Maudslay permitea prelucrarea unor piese metalice mari, inclusiv componente ale armelor, cu mare precizie. Strungul a fost utilizat si in fabricarea multor instrumente muzicale.

Strungul reprezinta una din cele mai vechi si mai raspandite masini-unelte in industria constructoare de masini. Aceste strunguri universale sunt destinate prelucrarii suprafetelor cilindrice, conice, plane, elicoidale si profilate, exterioare si interioare, in conditiile unei productii de serie mica, mijlocie sau mare. In acest scop se utilizeaza cutite de diferite tipuri, burghie, alezoare, tarozi, filiere, etc.

Strunjirea este un procedeu de prelucrare prin aschiere, care consta din compunerea miscarii principale de rotatie a piesei cu miscarea de avans continuu, executata de scula aschietoare, pe directie longitudinala, transversala sau combinata. Inaintea fiecarei treceri, se realizeaza pozitionarea relativa scula - piesa, pentru stabilirea adancimii de aschiere, prin deplasarea cutitului pe directie normala directiei de avans (transversala sau longitudinala). Strunjirea asigura o productivitate buna si precizie satisfacatoare pentru forma si dimensiunile suprafetelor prelucrate. Aceasta este considerata o prelucrare de degrosare si semifinisare si se preteaza la prelucrarea cu strung metal de piese dimensiuni mici, asa cum este cazul mecanicii fine, pana la piese dimensiuni foarte mari, realizate pentru mecanica grea.

Avand in vedere marea diversitate de variante constructive, un strung pentru metal se clasifica dupa diferite criterii, cum ar fi:

  • dupa pozitia axei semifabricatului: strung metal orizontal (normal) sau strung metal vertical (carusel);
  • dupa directia ghidajelor fata de axa semifabricatului: strung pentru metal paralel sau strung pentru metal transversal (frontal);
  • dupa tipul portsculelor: strung metal normal sau strung metal revolver;
  • dupa numarul arborilor principali: strunguri monoaxe sau strunguri multiaxe;
  • dupa gradul de automatizare: strung mecanic, strung semiautomat, strung CNC automat;
  • dupa gradul de specializare: strunguri universale sau specializate (pentru axe cu came, arbori cotiti, de detalonat etc.);
  • dupa gabarit: strunguri usoare, mijlocii, grele; etc.

Principiul de lucru pentru strung metal, normal. Generarea suprafetelor pe un strung pentru metal normal se realizeaza prin compunerea a doua miscari de lucru: miscarea principala de aschiere prin rotatie efectuata de piesa semifabricat – fixata si antrenata de arborele principal, si o miscarea de avans a sculei – ca miscare de repozitionare continua a sculei fata de piesa, in vederea prelucrarii intregii suprafete.

Miscarea de avans pe strung universal poate fi executata: in  lungul  axei  piesei  (pe  directie  longitudinala), pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice; perpendicular pe axa piesei (pe directie transversala), pentru prelucrarea suprafetelor plane frontale; combinatii intre aceste doua directii, la prelucrarea suprafetelor conice sau profilate.

Principalele parti componente pentru strung metal sunt: batiul sau patul, sprijinit pe doua picioare, prevazut cu ghidajele longitudinale, pe care se deplaseaza caruciorul care sustine sania principala, compusa din sania transversala, sania longitudinala si suportul portscula. Pe batiul unui strung universal este montata papusa fixa, in care se gasesc mecanismele cutiei de viteze si arborele principal al strungului, la capatul caruia este montat dispozitivul de prindere a semifabricatului.  Sub cutia de viteze se afla cutia de avansuri si filete, care primeste miscarea de la cutia de viteze si, prin intermediul unei lire cu roti de schimb, o transmite caruciorului prin bara de avansuri - la strunjirea obisnuita sau prin surubul conducator - la filetare. Papusa mobila a unui strung universal, asezata pe niste ghidaje interioare ale batiului, se poate deplasa longitudinal (manual la strungurile mici si mijlocii si mecanic la strungurile grele) si foloseste la sprijinirea semifabricatelor lungi sau la operatii de burghiere, burghiul montandu-se in pinola. La un strung universal motorul electric de actionare al cutiei de viteze este fixat in partea superioara a papusii fixe sau in partea inferioara a piciorului. In afara subansamblurilor principale mentionate anterior, un strung metal normal mai are o serie de organe de comanda, roti de mana, manete, butoane, specifice ca forma si mod de pozitionare fiecarui strung in parte.

Parametrii principali la un strung metal sunt: distanta intre varfuri (varful antrenor fixat pe arborele principal si varful din pinola papusii mobile), care indica lungimea maxima a semifabricatului ce se poate prelucra intre varfuri; diametrul maxim al semifabricatelor care se pot prelucra, rotindu-se deasupra ghidajelor batiului - cand piesa este prinsa numai in dispozitivul universal sau platou, sau deasupra saniei transversale. Forma consacrata de codificare a strungurilor normale este de tipul: strung SN 320 – SN reprezinta strung normal, 320 reprezinta diametrul maxim al piesei ce poate fi prelucrata peste ghidajele batiului. Cele mai cunoscute strunguri normale sunt: strung SN 250, strung SN 320, strung SN 400, strung SN 500, strung SN 630 .

In afara parametrilor principali, aceste strunguri universale sunt caracterizate si prin urmatoarele marimi: greutate si dimensiuni de gabarit; numarul treptelor de turatii; valorile turatiilor limita; limitele seriei de avansuri de lucru si de filetare; diametrul alezajului arborelui principal; marimea conului Morse (alezajul conic ce permite montarea varfului de centrare) la arborele principal si la pinola papusii mobile; pasul surubului conducator; puterea motorului de antrenare.